Şi de la limbi arabe - să trecem direct în Asia. Chiar dacă au adesea o altă culoare a pielii şi se închină unui alt Dumnezeu, şi acesti oameni nu-şi doresc altceva decât o viaţă mai bună. Iar pentru a-şi realiza cât mai rapid dorinţele, ei aleg revoltele şi revoluţiile. Şi totuşi schimbările de regim din Tunisia, Egipt, Libia, par să nu fi răspuns aspiraţiilor protestatarilor. La putere au venit oameni din vechile regimuri, care au preluat legile dure ale arabilor musulmani. Ayatolahul iranian a numit aceste evoluţii "Mişcare de eliberare islamică". Ea însă, poate schimba configuraţia politica a întregii lumii.

Anul 2011 a debutat cu manifestaţii de nemulţumire populară în mai multe ţări arabe, care i-au luat prin surprindere pe dictatorii instalaţi la putere de zeci de ani în aceste ţări. Protestele i-au surprins şi pe occidentali, care au avut dintotdeauna legături apropiate cu regimurile arabe.

Primăvara Arabă din Tunisia, Libia, Siria, Egipt, Yemen, dar şi alte state, a fost tratată drept o revoltă a maselor care cereau reforme democratice. Occidentul a susţinut revolta, contând pe schimbări politice importante în regiune. Rezultatul a fost altul - aşa cum au prezis mai mulţi analişti, de înlăturarea regimurilor autoritare din aceste ţări au profitat grupările religioase şi partidele islamiste. În cel mai recent exemplu, preşedintele Consiliului National de Tranzitie de la Tripoli a anunţat că noul regim va institui Şaria - legea islamică - în Libia.

Primăvara Arabă s-a dovedit un eşec şi pentru egipteni. După prăbuşirea preşedintelui Mubarak, puterea a fost preluată de o clică militară din vechiul regim. După protestele masive din primăvară, egiptenii au revenit acum in piaţa Tahrir pentru a cere plecarea militarilor.

 În faţa revoltelor populare a cedat şi preşedintele Yemenului care a renunţat la putere în această săptămână. În Siria, confruntările sângeroase dintre protestatarii ce cer demisia preşedintelui al-Assad şi forţele de ordine continuă, în pofida presiunilor din partea Ligii Arabe şi a Occidentului.

Statele europene şi SUA nu au stat departe de evenimentele din lumea arabă. Potrivit analiştilor, interesul Occidentului se explică şi prin rezervele importante de hidrocarburi din regiune. Mai mult - armamentul rămas în aceste ţări destabilizate ar putea ajunge în mâinile teroriştilor.

Evoluţiile din ţările arabe ar putea confirma declaraţia lui ayatollah Ali Khamenei, care a descris evenimentele ca o "o mişcare de eliberare islamică". Tratată cu scepticism la începutul anului, ideea liderului iranian pare să prindă contur. Toamna primăverii arabe şi renaşterea gândirii islamice globale va afecta cu siguranţă configuraţia politică a lumii.